Comoara noastră de băiețel a început să spună primele cuvinte cu sens pe la 1 an și 8 luni. Evident am apucat prima agendă necompletată pe care am găsit-o în casă și am început să notez: bau, bi, apa, mami, tati, Mica, Notu, Dadu, Echi. Pe scurt, ce iubea el mai mult: joaca de-a cucu-bau, biscuiții, apa și membrii familiei.
Prima lună de "vorbit" am notat fiecare silabă nouă ca şi cum era un decret regal. Am umplut rapid vreo 4-5 pagini şi continuăm zilnic să notăm "perlele" lui.
Într-o zi în care comoara noastră a spus "puca" respectiv utilajul lui preferat, excavatorul şi cupa lui, Mica (bunica) m-a întrebat:
"I-ați făcut şi lui un dicționar pentru toate neologismele astea?"
În acel moment ne-am dat seama ca am notat cele mai drăgălaşe cuvinte, spuse cu cel mai cristalin glas, într-o agenda oarecare.
Atunci am decis că vorbărețul familiei merită un album special pentru a-i nota minunile rostite în cel mai original mod posibil.
În următoarele zile am început conceperea Dicționarului de Neologisme pentru limba bebeluşească, pentru ca niciun alt părinte să nu mai fie prins "pe picior greşit" când cel mic sau cea mică încep să dea "indicații prețioase".